Soluții de guvernare

Școala pentru toți – extinderea programului cu fonduri europene demarat în 2016

Program de prevenire și reducere a abandonului școlar în special în școlile defavorizate, prin măsuri țintite la nivel de școală și de comunitate, care să asigure accesul copiilor la educație de la vârste timpurii și până la finalizarea învățământului obligatoriu (sprijin material și financiar, transport școlar, săli de clasă și profesori suficienți) și creșterea calității educației (pregătirea și atragerea profesorilor motivați, programe educaționale eficace, management școlar bun, implicarea familiei și comunității).

România are constant una din cele mai mari rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană și este încă departe de ținta pe care și-a asumat-o prin Strategia Europa 2020, și anume să reducă părăsirea timpurie a școlii de la 19,3% în 2010 la 11,3% în 2020. În 2019, rata abandonului școlar a fost 15,3% (cf. Eurostat). Cei mai vulnerabili la abandonul școlar timpuriu sunt copiii din zonele rurale (unde rata de abandon era de 25,4% în 2018) și copiii romi (cu o rată de abandon de 77% în 2016).

În 2016 am lansat, sub ministeriatul lui Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene a lansat două programe de reducere a abandonului școlar: Școală pentru toți (apel de finanțare de 173,2 milioane de euro) și Profesori motivați în școli defavorizate (25 milioane de euro), din Programul Operațional Capital Uman. Pentru prima dată în România, se lansau program integrate, la nivel de școală, care puteau finanța măsuri acoperite de mai multe axe POCU. Practic, la nivel de școală se face o analiză de nevoi, iar promotorii de proiect (primărie, ONG) pot alege dintr-un meniu de măsuri (hainuțe, transport, consiliere, hrană, etc – stabilite împreună cu ONG-urile sociale). Simplu și direct în comunitate.

Proiectele sunt în implementare. Beneficiarii cu care am discutat (instituții publice, ONG-uri și firme care implementează proiectele) au apreciat că cele două apeluri lansate (Școala pentru toți, Profesori motivați în școli defavorizate) sunt utile, au sume generoase, acoperă niște nevoi reale ale societății și pe partea de conținut au sens pentru că, la final, au potențialul de a ajuta oameni cu probleme reale, mai ales din aceste categorii: copii cu risc de abandon școlar, tineri care au nevoie să învețe o meserie sau care își caută un loc de muncă, persoane vulnerabile din comunități defavorizate, persoane cu dizabilități care lucrează în întreprinderi sociale, mici antreprenori etc. Pe fond, aceste programe au potențialul real de a reduce rata abandonului școlar din România și e posibil ca ele să fi și contribuit la procentele semnificativ scăzute ale părăsirii timpurii a școlii din 2018 și 2019 (cei doi ani în care banii au început să ajungă efectiv în proiectele de la firul ierbii). Însă problemele de sistem în gândirea implementării, monitorizării și raportării, și modul în care lucrează Autoritatea de Management și organismele intermediare regionale responsabile de POCU riscă însă să pună în pericol atingerea rezultatelor dorite prin aceste proiecte – iar fără câteva modificări structurale importante ale modului de gestionare a fondurilor structurale europene, riscăm să periclităm și noua perioadă de programare, 2021 – 2027.

Măsura Școală pentru toți, propusă de USR, continuă și dezvoltă aceste programe printr-o abordare comună de politici publice socio-educaționale dezvoltate de ministerele de linie (schimbări legislative, măsuri de sprijin pentru familii, investiții în calitatea educației, atragerea și păstrarea profesorilor buni în școlile defavorizate) și finanțare combinată din fonduri europene (programe sistemice pentru ministere și competitive pentru școli, ONG-uri și autorități locale) și din fonduri naționale (programe de interes național), care să asigure accesul copiilor la educație în cel puțin 1200 de școli din România (cele cu cel mai ridicat grad de risc educațional).

Școală pentru toți:

  • Crește numărul copiilor din medii defavorizate care participă în educația timpurie (creșe, grădinițe) și în învățământul obligatoriu (crește numărul copiilor înscriși și le îmbunătățește frecvența)
  • Crește retenția școlară a copiilor în situații de risc (dezvoltă cunoștințele și abilitățile copiilor și le crește interesul pentru școală, reduce decalajul educațional față de ceilalți copii și riscului ca acești copii să abandoneze școala înainte de clasa a V-a)
  • Oferă programe de educație remedială (tip Școală după Școală) sau întoarcere în sistemul de învățământ (A doua șansă), educație extra-curriculară și non-formală mai variate, mai bune și mai accesibile pentru copiii cu risc educațional
  • Îmbunătățește calitatea predării, a managementului școlar și a infrastructurii școlare (profesori, consilieri, mediatori școlari suficienți, spații suficiente, transport școlar, resurse educaționale) în școlile defavorizate
  • Crește implicarea părinților și a comunității (autorități locale, ONG-uri, companii) în procesul de educație și de susținere a școlilor

Estimare a impactului bugetar: Între 600 milioane – 1,2 miliarde de euro, pentru intervenții în cele circa 1200 de școli cu cel mai ridicat grad de risc educațional din România (2 serii de proiecte de câte 3 ani). Dat fiind că este un Program care funcționează deja și cu succes, trebui ca o o mare mare parte din fondurile europene pentru educație să meargă pe acest model.

Sursa de finanțare:

Propunem continuarea programului ”Școală pentru toți” demarat în 2016 și extinderea de la circa 370 de școli (în care se desfășoară acum proiectele cu finanțare europeană)  la 1200.

Ca măsură premergătoare, MFE și Ministerul Educației vor dezvolta catalogul școlilor (Indicele de risc socio-educațional, pe care îl actualizează periodic Asociația Human Catalyst), folosit în 2016 pentru a orienta banii spre școlile cele mai vulnerabile.

Dacă va rămâne actualul Programul Operațional Capital Uman – varianta susținută de noi, am explicat motivele în această analiză (https://www.otaracaafara.eu/solutii/restart-la-pocu-in-2020-inapoi-la-problemele-reale/#ce-trebuie-s-tii—analiza-complet), programul Școală pentru Toți trebuie să fie prevăzut în Program de la bun început, ca axă proprie, separată. Cu indicatori proprii, ce vor fi urmăriți. Acesta va fi politica principală a statului român de combatere a abandonului școlar.

USR va participa la guvernare după alegerile parlamentare incluzând condiția acestui program Școală pentru Toți din fonduri europene.

Dacă între timp, guvernul PNL va continua cu ideea (pe care nu o susținem) de a sparge POCU în 3 programe operaționale distincte și va fi prea târziu pentru a schimba, atunci programul ”Școală pentru toți” va fi prevăzut ca axă distinctă în PO Incluziune Socială. Avertizăm din nou guvernul PNL să nu insiste în a face programe operaționale foarte fragmentate. ”Școală pentru toți” este exact genul de politică publică transsectorială care poate fi afectat de o asemenea fragmentare.

Instituția responsabilă – Ministere, agenții, autorități: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, , Ministerul Finanțelor Publice

Soluție propusă de echipa proiectului O Țară ca Afară și preluată în programul de guvernare al Uniunii Salvați România, disponibil aici.