Soluție
Schimbare radicală de paradigmă în relația beneficiari-autorități
Responsabil
Ministerul Fondurilor Europene
Buget
20.500.000.000
valoare totală proiecte POCU contractate (lei)
Avem 105.000 tineri fără job în bazele de date. Ce facem cu ei?
Cum a cheltuit statul român banii UE, evaluare pe ultimii 5 ani și propuneri
Impact pe indicatorii de dezvoltare
Suntem pe punctul de a decide spre ce se vor îndrepta fondurile europene post-2021. Potrivit alocării pentru România, vor veni circa 7,24 miliarde euro prin Fondul Social European 2021-2027 (alocările finale pe programe se vor ști, cel mai probabil, pe finalul acestui an). O parte din acești bani (circa 10%, adică 724 milioane euro, conform celui mai recent document publicat de MFE[1]) vor merge către tinerii între 16 și 24 de ani care nu sunt încadrați nici în vreo formă de învățământ, nici nu au loc de muncă (not in employment, education or training – NEET).
Acești tineri au avut fonduri dedicate și până acum. Chiar unele foarte mari. De cinci ani România beneficiază de finanțări substanțiale și din Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri – un program european, cu un fond special dedicat, care a suplimentat banii primiți de statele membre.
Suntem la cinci ani după ce România a început implementarea acestui program. În total, pe 2 axe ale Programului Operațional Capital Uman, au existat peste 600 milioane euro[2] (alte sume au mai fost alocate înainte de 2014, prin POSDRU). Vom evalua modul în care statul român a cheltuit acești bani. Se simt unele progrese în ceea ce privește numărul tinerilor înregistrați și situația lor. Ce lipsește însă este impactul semnificativ pe schimbarea situației lor. Adică statul român a început în sfârșit să performeze acolo unde era ușor – înregistrarea și ținerea evidenței acestor tineri – dar mai are mult de lucru la măsuri de angajare / întoarcere în sistemul de educație.
Statisticile din țară arată că sunt undeva între 300.000 (estimare vagă a MFE, într-un document oficial de anul trecut[3]) și 400.000 – singura evaluare oficială existentă, cu 5-6 ani în urmă.
După 5 ani și 6 proiecte cu fonduri europene doar din POCU (programul pentru capital uman), ANOFM a reușit să înregistreze 105.000 de persoane cu acest profil, în baza de date. Adică aproximativ un sfert din numărul total estimat.
Vom arăta în analiză cum a reușit Programul Capital Uman, cu două componente întregi dedicate tinerilor NEETS, să ajungă la circa un sfert din aceștia. Toate astea, după o serie de eșecuri, urmate de schimbări inițiate în 2016, când echipa care a elaborat acest policy paper conducea Ministerul Fondurilor Europene[4].
Efortul nu se poate opri aici. Pentru a schimba soarta acestora și a le îmbunătăți viitorul, înregistrarea ar trebui urmată de măsuri personalizate și, în final, de ocuparea unui loc de muncă stabil. Aici, lucrurile încă sunt în faze puțin evoluate.
Multe concluzii rezultă chiar din cifrele oficiale, transmise negru pe alb de către ANOFM, la solicitarea platformei „O Țară ca Afară”. ANOFM ne-a transmis o situație centralizată a proiectelor pentru care a primit fonduri europene care vizează tinerii NEETS. Publicăm aceste date – în premieră în spațiul public.
[1] http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/75032ab1cb8ebef9174c65a9d36571c2.pdf
[2] https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014#axe-finan%C8%9Bare
[3] http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2019/07/a392cc489a72c549464bae33d2fcd56f.pdf
[4] Policy paper-ul de față a fost elaborat de: Ioana Botezatu (consilier la Cancelaria Prim Ministrului, în 2016), Alina Seghedi (secretar de stat MFE în 2016), Cristian Ghinea (ministru al Fondurilor Europene).
În total, au fost 6 proiecte ANOFM, dintre care unul (INTESPO) țintea identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date a ANOFM, în vederea profilării și angajării, și cinci destinate stimulării angajării tinerilor NEETs (trei proiecte care ofereau prime de activare, inserție, mobilitate etc. și subvenții – numite ACTIMOB, și două proiecte care ofereau subvenții pentru ucenicie și stagii, numite UNIT). Ca rezultate:
- au fost identificați circa 118.000 tineri NEETs (59% din cei vizați), dintre care au fost înscriși în baza de date ANOFM circa 105.000 (66% din numărul vizat).
- În alte categorii de proiecte au beneficiat de servicii de sprijin peste 20.000 de tineri, dintre care s-au angajat și au beneficiat de prime/subvenții 14.700 de tineri NEETs (37% din ținta totală).
- Au beneficiat de programe de ucenicie și stagii 798 de tineri, dintre care s-au angajat 265 (23.7% din numărul vizat).
- Până la finalul lui 2019, media de angajare a tinerilor NEETs pe cele cinci proiecte era de 37% din țintele asumate.
Bugetele totale ale acestor proiecte au fost de 204,3 milioane de euro, pentru durate între 3 și 5 ani (proiectele urmează să se finalizeze în 2021-2022).
Chiar dacă aceste proiecte merg mai bine decât cele competitive (adică cele depuse de alți beneficiari, firme și ONG-uri), țintele de angajare pentru tinerii NEETS, în special pentru cei din medii vulnerabile, greu angajabili, sunt încă greu de atins.
Motivele progreselor greoaie țin de sistem și cum au fost gândite documentele – adică accesul la finanțare pentru organizațiile din țară, dar și modul prin care să fie abordați și activați, într-un final, pe piața muncii, acești tineri, plus instrumentele pe care instituțiile și organizațiile le-au folosit în acțiunile pe care și le-au propus.
Pe scurt, întregul mecanism a fost presărat cu multe greșeli – majoritatea, recunoscute în evaluările oficiale – care sub nicio formă nu mai trebuie să se repete pe următorul cadru financiar.
Din schițele trimise până acum la Bruxelles de către Guvernul României, nu reiese că Ministerul Fondurilor Europene intenționează să schimbe ceva. De altfel, Comisia Europeană a criticat deja propunerile MFE, această primă reacție am făcut-o deja publică AICI.
Pe lângă programarea și gestionarea efectivă a fondurilor europene, de către MFE, un lucru care lipsește în continuare este o colaborare reală între ministerele de linie – direcțiile subordonate Ministerelor Muncii și Educației continuă să se comporte ca și cum ar fi guvernare țări diferite, și în interiorul Ministerului Muncii direcțiile de ocupare și cea de asistență socială nu colaborează. Totul se sparge ca de obicei în capul celor care implementează proiecte cu fonduri europene și, de fapt, în capul beneficiarilor reali, în cazul nostru tinerii NEETS, care au nevoie și de servicii sociale și de ocupare și de educație în același timp, unificat, nu când au chef și pe proceduri separate în funcție de organizarea birocrației de stat.
Echipa #OȚarăcaAfară vine cu propuneri pentru cum ar trebui să arate de fapt programele pentru viitoarele fonduri europene; după ce am organizat consultări reale cu organizațiile care lucrează la firul ierbii și oferim soluții.
Cum au fost cheltuite fondurile UE pentru NEETS până acum
Tinerii NEETS sunt o prioritate pentru politicile europene, de peste 7 ani Comisia și Parlamentul pun în aplicare diferite instrumente de sprijin pentru aceștia. România le-a utilizat greoi. Și acolo unde a cheltuit banii, abia acum, în 2020 încep să se vadă niște rezultate mai serioase.
Vorbim despre o categorie de tineri extrem de dificilă; greu de activat pe piața muncii. Numai cei care lucrează efectiv pe teren pot ajunge la ei.
Axele 1 și 2 ale Programului Operațional Capital Uman au fost dedicate acestei categorii sensibile de tineri, în total având peste 600 milioane euro dar un progres se observă deocamdată numai în ceea ce privește identificarea și înregistrarea tinerilor în bazele de date. Problemele de profunzime care urmează acestor etape, adică consilierea, formarea și găsirea unui loc de muncă, sunt încă în faze incipiente.
Parțialul succes în ceea ce privește înregistrarea tinerilor în bazele de date (105.000, după datele transmise de ANOFM, în 2020) survine după câteva eșecuri răsunătoare și fonduri cheltuite fără impact.
Înainte de 2016 au existat acestea: proiectul Chance 4NEETS – prin care ANOFM a reușit să bage într-o bază de date numai 67.000 de astfel de tineri. Apoi a existat un proiect prin care se oferea „Card profesional”, o bază de date prin care se oferea șomerilor un carton pe care scrie că… îşi caută loc de muncă – bază de date ce nu a fost utilă.
Tot înainte de 2016, a fost elaborat un proiect care propunea un buget de 46 de milioane de euro, peste un sfert din bani urmând a fi alocaţi pentru benzină, şepci, ceasuri şi stickuri de memorie la preţ supraevaluat. Am oprit acest proiect în 2016, moment urmat de o controversă politică cu Partidul Social Democrat, care îl promova.
Efectele se văd abia acum, după patru ani, în singurul proiect de succes al ANOFM care a fost conceput în perioada mandatului din 2016.
Dacă la partea de înscriere în bazele de date se remarcă progrese, în etapele următoare, de consiliere personalizată, formare și găsire a unui loc de muncă, mai sunt încă multe carențe de sistem.
Problemele principale constau în colaborarea dintre ministere, asigurarea de personal pregătit corespunzător și aplicarea unor metode eficiente de consiliere și abordare a acestor tineri.
LISTĂ CU PROBLEME CONCRETE, DIN TEREN
Exemple de progrese și probleme, pe care echipa #OȚarăcaAfară le-a aflat în cursul documentării. Mai întâi, în contextul proiectului ANOFM de identificare și înregistrare a tinerilor:
- Bilă neagră: Cerințe absurde de sistem. Un motiv pentru rezultate slabe în primii ani de proiect a fost faptul că printr-un ordin mai vechi al președintelui ANOFM, tinerilor NEETS li se cerea să prezinte adeverință medicală la înscrierea în baza de date (care costă, în unele locuri chiar exagerat). Deși au fost insistențe din 2016 să se renunțe la această obligativitate, ea a fost scoasă doar recent.
- Bilă albă: punctual, bună colaborare cu alte instituții – în acest caz, ANOFM cu AJPIS, inclusiv în ceea ce privește baza lor de date cu beneficiarii de ajutoare sociale/tineri vulnerabili; faptul că au avut o mașină pe echipă, pe care au putut s-o cumpere din proiect, că au mers în comunități cu laptopuri cu VPN să facă înscrierea la fața locului. În rural, a funcționat bine mersul direct la primărie și motivarea asistenților sociali de acolo (împreună cu cei de la AJPIS) și mersul la biserici, iar în urban au mers la școli și școli profesionale.
- Bilă albă: Funcționarii ANOFM fac activități de realizare a profilului individual și monitorizare (sună beneficiarii periodic să vadă dacă și-au găsit un loc de muncă). O parte dintre tinerii înscriși în baza de date au fost redirecționați către alte proiecte ANOFM, în vederea angajării.
- Bilă neagră: Follow-up dificil în ceea ce privește serviciile de formare și calificare profesională, pentru că nu au fost suficiente proiecte pe axa 1 (Viitor pentru tineri), deci nu a avut cine să facă formarea. Au fost și situații frecvente când tinerii înscriși în baza de date au plecat imediat la muncă sezonieră în străinătate.
Alte probleme, pe proiectele ANOFM cu prime de activare, inserție, mobilitate și subvenții:
- Bile negre:
- Vizibilă în mod clar lipsa managementului de caz, a unui sistem coerent cu un consilier de job care să pregătească tinerii pentru ce înseamnă un loc de muncă.
- Dificultăți mari cu păstrarea locurilor de muncă (în rural) și cazuri de abandon și în programele de ucenicie, din cauza lipsei mijloacelor de transport pentru tinerii defavorizați. ! Proiectele le acoperă transportul, dar doar cu bonuri, iar bonurile de benzină nu se pot deconta – ceea ce face ca auto-stopul să nu fie o opțiune pentru cei care trebuie să facă naveta pe distanțe mari.
- Prima de mobilitate nu prea a funcționat. Oamenii nu sunt dispuși să se mute, au proprietăți, le e greu să se mute cu toată familia. În plus, schema de mobilitate este aceeași din 2016, doar în unele localități – ar trebui actualizată.
- Bilă albă: subvențiile au funcționat bine și au fost foarte utile, în special pentru tinerii absolvenți (inclusiv pe timpul pandemiei, au fost un stimulent pentru angajatori să nu îi dea afară).
Per ansamblu, după un program operațional și sute de milioane de euro avute la dispoziție, rezultatele sunt scrise negru pe alb în Raportul de țară 2020 al Comisiei Europene:
- Procentul tinerilor NEETS este printre cele mai ridicate din UE. În 2018, 14,5 % din tineri (15-29 de ani) nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare; față de media UE de 10,5%.
- În pofida rezultatelor pozitive ale unor măsuri de intervenție de proximitate, aproximativ 69% din tinerii NEET rămân inactivi. În plus, un număr semnificativ de tineri părăsesc țara.
Ce este de făcut: soluții pentru următorul Program Capital Uman, cum să ajutăm efectiv tinerii NEETS.
Dacă tot ne pregătim să punem pe roate următorul Program Operațional Educație și Ocupare, este OBLIGATORIU să schimbăm modul de abordare.
Fondurile pe care le așteptăm vor fi consistente.
Conform pachetului legislativ 2021-2027 propus de Comisia Europeană, alocările dedicate României din fondurile aferente Politicii de Coeziune însumează 30,599 miliarde euro (prețuri curente), din care pentru Fondul Social European Plus (FSE+) ar urma să fie alocate peste 7,24 miliarde euro[1].
Investițiile aferente FSE+ trebuie să respecte o concentrare tematică la nivel național, astfel că 10% ar trebui să meargă către tinerii NEETs – adică 724 milioane euro, conform celui mai recent document publicat de MFE.
[1] http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/d3e42c68a072a75dbc279d807b8a2b72.pdf
Recomandări: Cum trebuie abordat fenomenul NEETs în următorul program
Următorul Program Educație și Ocupare trebuie să asigure abordarea integrată a fenomenului NEETs și să abordeze două probleme majore, care sunt legate între ele:
În primul rând, problema numărului foarte ridicat de tineri NEETs, o categorie socială şi economică extrem de sensibilă, tineri al căror viitor aproape că depinde în totalitate de măsurile care se iau acum. Nu se știe exact numărul și pentru că deși a existat acel proiect Chance for NEETS, care urma să integreze bazele de date de la evidența populației, șomaj, ANAF și Ministerul Educației, datele de la educație lipsesc din 2016, atât pentru preuniversitar, cât și pentru absolvenții de învățământ universitar. În schimb, o evaluare oficială a MFE din 2019[1] face referire la valoarea comunicată oficial cu 5-6 ani în urmă, de 400.000, plus comentariul că nu ar fi avut cum să scadă între timp cu mai mult de un sfert (adică la circa 300.000).
În al doilea rând, problema lipsei de coordonare dintre instituţiile centrale şi locale, în contextul măsurilor care vizează tinerii NEETs. Responsabilii din aceste instituții trebuie să înțeleagă că proiectele cu fonduri UE sunt vitale pentru prevenirea situațiilor în urma cărora tinerii pot ajunge la statutul de NEET şi pentru sprijinirea acestor tineri să-şi continue educaţia, să găsească un loc de muncă sau să urmeze un program de formare.
Abordarea de fond este esențială, aici este cheia. De aici pornește întregul mecanism și este ceea ce asigură rezultatele reale sau eșecul. În primul rând vorbim despre componenta de prevenție, care lipsește complet în programele existente. Pe scurt, trebuie creat mecanismul astfel încât să identifice că un tânăr are probleme înainte de a părăsi sistemul de învățământ.
În etapa următoare, trebuie lucrat puternic pe componenta de consultanță personalizată (sau, mai tehnic, management de caz). Aceasta înseamnă efectiv ca organizația/instituția să aibă în evidență pe acei tineri care sunt vizați și să îi abordeze cu discuții și propuneri personalizate, în funcție de interesele și abilitățile lor. Nu e suficient să îi anunți că există trei joburi vacante de sudor sau vânzător în localitate (ceea ce nu are legătură cu nimic din profilul tinerilor), după care să bifezi că ai contactat și ai consiliat acești tineri.
Toate acestea lipsesc din felul cum au fost întocmite programele și proiectele, până acum. Cuvântul cheie este abordare INTEGRATĂ, este ceea ce tot spunem din 2016 și a fost prea puțin aplicat în programele actuale.
Pe baza celor de mai sus se conturează apoi lista actorilor care trebuie implicați, categoriile principale de intervenție, activitățile eligible și întreaga bucătărie tehnică.
Atunci când sunt gândite și incluse în viitorul program prioritățile, tipurile de proiecte și de activități care pot primi finanțare, funcționarii din Minister trebuie să aibă în vedere și să gândească totul astfel încât proiectele să implice mai mulți actori cheie, pentru fi de real ajutor:
- Tinerii înșiși – cu aceștia, practic, trebuie lucrat metodic și atent pentru a-i implica și pentru a avea o contribuție pozitivă și proactivă în definirea propriului lor viitor;
- Părinții, care joacă un rol crucial în construirea aspirațiilor, abilităților și atitudinilor față de angajare;
- Școlile, care le oferă copiilor de la o vârstă fragedă cunoștințele, abilitățile și perspectivele care îi vor pregăti să contribuie activ la dezvoltarea societății, inclusiv prin activități economice;
- Inspectoratele Școlare Județene (ISJ/CJRAE) care joacă un rol cheie în sprijinirea școlilor, dezvoltarea de curriculum și educația și formarea vocațională (VET)
- Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), care reprezintă primul pilon în implementarea politicii guvernamentale privind sprijinul activ pe piața muncii și au un rol cheie de facilitator în a ajuta tinerii să acceseze sprijinul adecvat, adaptat abilităților şi aşteptărilor acestora, dar și realităţilor de pe piața muncii;
- Angajatorii, care pot oferi oportunități pe piața muncii tinerilor și, în anumite cazuri, pot furniza, direct sau indirect, măsuri active de sprijin pentru piața muncii (de exemplu: stagii de practică, ucenicii, angajare);
- Furnizorii de servicii de formare și sprijin (ONG-uri, sindicate și sectorul privat);
- Autoritățile publice locale și alte servicii publice care pot avea un rol cheie în sprijinirea tinerilor NEET, în special a celor care sunt cei mai dezavantajați pe piața muncii (spre exemplu a celor cu stare precară a sănătății, dizabilități, comportament antisocial sau supuși discriminării).
Cum ar trebui de fapt gândite măsurile? Șapte recomandări
- În primul rând, să vizeze partea de prevenţie. Mai exact, măsurile și viitoarele proiecte să includă resurse locale, planuri multi-instituționale și intervenții țintite și inovative, „de jos în sus”, pentru tinerii care riscă să devină NEET;
- În al doilea rând, instituțiile cu competențe pe educație și angajare, în special cele din plan local, în parteneriat cu ONG-urile, să se ocupe de contactarea, identificarea și înscrierea acestor tineri în baza de date. Cheia este implicarea celor din plan local, cei care lucrează direct cu acești tineri. Cu ei trebuie discutat direct pentru a obține un rezultat pozitiv, adică pentru a se înscrie la ANOFM și a fi hotărât să intre pe piața muncii. Din datele primite, se pare că este o abordare care a început să fie pusă în practică, datorită proiectului necompetitiv INTESPO, cel pentru care ne-am luptat când eram la Ministerul Fondurilor Europene în 2016. Dar acest sistem trebuie îmbunătățit (în special prin soluții privind echipele integrate de specialiști care să meargă pe teren) și să continue și după ce se va termina finanțarea europeană.
- Evaluare și management de caz – două acțiuni absolut necesare, care în prezent lipsesc din măsurile și activitățile destinate tinerilor NEETs. Acum ANOFM face doar profilare – adică realizează profilul fiecăruia. Școlile/autoritățile publice locale/furnizori specializați, inclusiv ONG-uri vor trebui să colaboreze pentru: realizarea profilelor individuale, segmentare, planuri de acțiune personalizate, redirecționarea tinerilor către diverse servicii și management de caz, pentru o abordare de succes a cazurilor.
- Formarea de competențe și intervenții active pe piața muncii.
Acestea pot fi realizate cu informații reale din teren numai printr-o colaborare între instituțiile publice – școli/ANOFM (prin ramurile locale)/primării și ONG-uri, firme de plasare de forță de muncă, angajatori.
În acest sens, nu vorbim doar despre măsuri standard de formare ci intervențiile să fie adaptate și personalizate pe nevoia de formare reală și aptitudinile tinerilor identificați, pentru a fi angajați.
- a) pe termen scurt, furnizorii de formare sau firmele de recrutare ar putea prin mecanismul de „Global grant” să realizeze un portal de competențe care să sprijine schema națională și să funcţioneze în cadrul abordării tip „management de caz” (cu alte cuvinte, furnizorii de servicii vor trebui să lucreze personalizat cu cazurile trimise de AJOFM și cu operatorii de caz);
- b) pe termen mediu, instituțiile competente în domeniul de educație și formare trebuie să lucreze cu angajatorii pentru a anticipa realist nevoile pieței muncii, funcționează în ceea ce priveşte sprijinul oferit tinerilor NEET pentru încadrarea pe piața muncii.
- Să ia în considerare și nevoile angajatorilor, mai ales la nivelul IMM-urilor. Programul cu fonduri europene trebuie să includă și colaborare proactivă între Ministerul Fondurilor Europene cu angajatorii, cu orientare prioritară asupra angajatorilor mici, care sunt cei mai mulți. Aceasta să includă lucrul cu angajatorii privind folosirea eficace a intervențiilor active pe piața muncii, cum ar fi subvențiile pentru angajatori, și asigurarea că acestea sunt utilizate la maximum și că sunt construite în așa fel încât să întâmpine nevoile angajatorilor și să genereze cele mai bune rezultate pentru tineri.
- Măsuri de corelare a legislației și a procedurilor, care să elimine barierele și să permită flexibilitatea tuturor acestor intervenții.
- În conceperea activităților eligibile, să se vizeze o abordare mai profundă pe zona de consiliere și pregătirea tinerilor pentru un loc de muncă (educație pentru ocupare, economie – valoarea și gestionarea banilor, disciplină, perseverență etc.)
Pentru ca toate acestea să funcționeze, la nivelul Guvernului, recomandăm ca rolul de coordonare pentru o strategie eficientă în lucrul cu tinerii NEETs să fie asigurat de Cancelaria Prim-Ministrului și este nevoie de coordonare cel puțin între aceste șase ministere:
- Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
- Ministerul Educației Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
- Ministerul Economiei (inclusiv întreprinderile mici și mijlocii)
- Ministerul Tineretului și Sportului
- Ministerul Fondurilor Europene
[1] http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2019/07/a392cc489a72c549464bae33d2fcd56f.pdf
